Îmbunătățirea traficului în mediul urban prin crearea unei infrastructuri de reîncărcare publică a vehiculelor electrice
Transportul este a treia sursă de emisii de gaze cu efect de seră în România. Emisiile din transporturi cresc constant, iar în contextul necesității decarbonizarii până la mijlocul secolului, în conformitate cu Acordul de la Paris, această tendință trebuie inversată rapid.
Prima soluție și politică publică obligatorie este transpunerea și implementarea DIRECTIVEI 2014/94/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. România poartă obligația de a realiza infrastructură rutieră electrică interurbană pentru automobile plug-in (în legislația românească, gazul lichefiat și hidrogenul intră în aceeași categorie).
Vechimea medie a parcului auto din România e de peste 12 ani, fiind printre cele mai ridicate din Europa. Aproximativ 75% din autoturismele înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 și în primele nouă luni din 2016 sunt rulate în statele vest-europene. Vechimea medie a autoturismelor rulate importate în România este de 13 ani pentru cele cu motor pe benzină și de 10 ani pentru diesel. Se remarcă de asemenea faptul că interesul consumatorului român pentru autoturisme care utilizează combustibil fosil rămâne ridicat, 55% dintre cele 330 de mii de autoturisme înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 având motor pe motorină. În condițiile în care unele state europene stabilesc obiective de eliminare din parcurile auto naționale a vehiculelor care utilizează combustibili fosili, este de așteptat ca, în absența unor măsuri de prevenție, achizițiile de vehicule rulate care funcționează pe combustibili fosili să fie în continuare încurajate.
Alte soluții vizează programe de încurajare financiară similare cu “Rabla” pentru vehicule alternative, transferul intermodal al mărfurilor de la camioane la trenuri (electrice) și taxarea corectă a combustibililor.
