Rețeaua de Monitorizare a Calității Aerului a rămas fără filtre și nu a monitorizat gravimetric PM10 și PM2,5 în București, începând cu luna noiembrie 2022.
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor nu a alocat finanțare pentru funcționarea RNMCA.
Statul Român nu va putea raporta conform legii date de referință pentru PM10 către UE.
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a identificat derapaje grave ale administrării Rețelei Naționale pentru Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a transmis o scrisoare deschisă către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin care solicită acțiuni ferme și urgente de remediere a situației.
Pentru toate stațiile din București nu există date gravimetrice, adică date de referință, pentru pulberile PM10, pentru o perioadă considerabilă de timp: pentru anul 2022 datele lipsesc în totalitate pentru intervalul 21.11.-31.12.2022, iar în 2023 doar 4 stații afișează date gravimetrice pentru PM10 și numai în intervalul 17.01.2023- 26.02.2023. Restul stațiilor sunt pe 0. Ministerul Mediului este responsabil de lipsa acestor date.
Context
- condamnarea României de la CJUE pentru depășirile înregistrate pentru PM10 în București;
- procedurile de infringement declanșate de UE împotriva României din cauza nerespectării legislației europene și naționale cu privire la calitatea aerului și la monitorizarea adecvată a acesteia;
- 29.000 de români mor prematur anual din cauze asociate poluării, conform datelor Agenției Europene pentru Protecția Mediului;
- Bucureștiul se confruntă cu episoade de poluare, semnalate atât pe site-ul deținut de minister, www.calitateaer.ro, cât și de rețelele independente de monitorizare a calității aerului și că cetățenii resimt sever aceste episoade;
- Bucureștiul are, conform studiului CEDelft, un cost social asociat poluării de 3004 euro/cap de locuitor/an;
- în momentul de față este în derulare studiul care va sta la baza noului Plan Integrat de Calitatea Aerului pentru București.
Ecopolis a făcut o analiză a datelor privind concentrațiile PM10, pe datele furnizate de RNMCA, așa cum apar ele pe www.calitateaer.ro – site-ul oficial de informare privind calitatea aerului în România.
Astfel, au descoperit următoarele:
- Lipsa datelor din măsurători gravimetrice, pentru toate stațiile din București, începând cu data de 22.11.2022 și până la 31.12.2022.
Având în vedere că obligațiile de raportare către Comisia Europeană trebuie îndeplinite luând în considerare datele de PM10 obținute prin metoda gravimetrică sau o metodă echivalentă, Ecopolis a întrebat ANPM și MMAP pe baza Legii 544/2001, ce s-a întâmplat și de ce avem atât de multe date lipsă în 2022.
Răspunsul ANPM, singurul care ne-a parvenit până la momentul informării, arată că “La sfârșitul lui 2022 s-au terminat fondurile necesare achiziționării filtrelor de cuarț pentru efectuarea măsurătorilor concentrațiilor de particule PM10 și PM2,5 prin metoda de referință, respectiv cea gravimetrică“.
Mai mult, ANPM susține că pentru 2022 MMAP nu a încheiat un contract de mentenanță pentru echipamentele din cadrul RNMCA. ANPM mai subliniază că acest contract intră în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Mai mult, stația de trafic B6 de pe Calea Victoriei a fost complet închisă, din cauza repetatelor defecțiuni înregistrate, susține ANPM.
- În 2023, conform rapoartelor extrase din site-ul www.calitateaer.ro trendul continuă, doar 4 stații afișând date gravimetrice pentru PM10, pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv 17.01.2023-26.02.2023, restul stațiilor fiind pe 0 la categoria date gravimetrice. Stațiile care au 0 date gravimetrice în 2023, până în prezent sunt: B2, B4 și B6 (închisă).
“Având în vedere situația în care se află Bucureștiul este incredibil dezinteresul manifestat de către Ministerul Mediului pentru funcționarea și așa puținelor stații de monitorizare a calității aerului de pe teritoriul orașului, numai 7 la număr. Practic, neavând date gravimetrice pentru o perioada atât de mare de timp și, culmea, fix în perioada cu cele mai multe episoade de poluare, nu putem valida restul datelor și, practic nu putem raporta conform legii către CE. Pe lângă raportare, pare că acest minister nu face nimic pentru a asigura măcar date de calitate pentru autoritățile locale. Ce plan de gestionare poate face Bucureștiul dacă nu are date din monitorizările oficiale? Cum putem măsura rezultatele măsurilor deja implementate, cum putem informa corect populația dacă nu avem aceste date de referință, atât de importante?”, arată Oana Neneciu, Director Executiv Ecopolis
Metoda gravimetrică de analiză a particulelor în suspensie PM10 și PM2,5 se referă la analiza de laborator a acestora, analiză ce se face pe baza filtrelor instalate la stațiile de măsurare. Ea este metoda de referință în sensul că, pe baza ei se validează datele înregistrate prin celelalte metode de măsurare, cum este metoda laser.
Am extras o serie de alte date interesante, care arată cantitatea imensă de date lipsă în 2022 și atașăm, de asemenea, răspunsul ANPM la solicitarea Ecopolis.
Procentul de date valide din anul 2022 pentru fiecare stație este:
- B1: 85.48% – 53 de zile de inactivitate;
- B2: 75.34% – 90 de zile de inactivitate;
- B3: 82.19% – 65 de zile de inactivitate;
- B4: 78.36% – 79 de zile de inactivitate;
- B5: 81.92% – 66 de zile de inactivitate;
- B6: 54.52% – 166 de zile de inactivitate;
- B9: 40% – 219 zile de inactivitate.
Numărul de depășiri înregistrate pentru zilele de activitate pentru stațiile de mai jos sunt:
- B1: 19 depășiri;
- B2: 11 depășiri;
- B3: 22 depășiri;
- B4: 17 depășiri;
- B5: 20 depășiri:
- B6: 13 depășiri.
