In padurile din Romania (se fura) ca-n codru?

Analiza mecanismelor de prevenire si combatere a ilegalitatilor silvice din Romania

 

Fondul forestier ocupa in momentul de fata doar aproximativ 27% din suprafata Romaniei, comparativ cu o medie la nivelul Uniunii Europene de aproximativ 42% si un procent optim recomandat de minim 30%. In ciuda eforturilor declarate ale autoritatilor din domeniu si a cresterii de 6 ori a fondurilor pentru impaduriri, in 2010, suprafata fondului forestier a crescut cu doar 0.3% comparativ cu anul precedent. 

In acelasi timp, taierile ilegale par a creste de la an la an, conform raportarilor Ministerului Mediului. Numarul tot mai mare de controale ale institutiilor abilitate rezulta in cifre din ce in ce mai mari privind volumul de lemn taiat ilegal, ceea ce sugereaza fie ca defrisarile ilegale se extind, fie ca raportarile din trecut ale autoritatilor subestimau problema.

In cadrul cercetarii de fata, Ecopolis a analizat eficienta masurilor de combatere a taierilor ilegale in 10 judete in perioada 2009-2010, urmarind intregul proces de la controalele in teren ale institutiilor silvice pana la urmarirea penala a celor prinsi si perdepsirea acestora in instanta.

Studiul descrie mai intai activitatea institutiilor cu rol de control. Pornind de la numarul de controale de regim silvic efectuate de catre fiecare dintre institutiile relevante, sunt urmarite si analizate ulterior rezultatele acestor controale: numarul de nereguli sesizate (infractiuni si contraventii), prejudiciul estimat al neregulilor si masurile luate pentru sanctionarea faptasilor (amenzi, dosare inaintate organelor de cercetare penala si confiscari).

Urmatoarele capitole urmaresc dosarele transmise de catre institutiile de control pe traseul lor juridic catre parchete si respectiv de la parchete catre instantele de judecata. Activitatea parchetelor este analizata din punctul de vedere al tipurilor de solutii juridice acordate dosarelor privind infractiuni silvice: neincepere/scoatere de sub/incetare a urmaririi penale, respectiv intocmire de rechizitorii – trimitere in instanta. Ultimul capitol analizeaza statistic pedepsele acordate de catre judecatori inculpatilor condamnati pentru infractiuni silvice, si plaseaza sentintele in cadrul legislativ privind limitele minime si maxime de pedeapsa.

Concluziile studiului semnaleaza faptul ca principala problema in ceea ce priveste combaterea taierilor ilegale din paduri este aplicarea deficitara a legii si instrumentarea cazurilor de taiere ilegala si furt de lemn de catre institutiile abilitate:

”In Romania, daca furi o paine rişti inchisoare de 7 ani. Pentru taieri ilegale şi furt de padure ai 99% şanse sa nu faci inchisoare. In atare context, consideram ca se impun masuri pentru ca infracţiunile silvice sa fie tratate in concordanţa cu pericolul de mediu major şi cu pagubele pe care acest fenomen le aduce”, declara Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. 

Studiul "In padure se fura ca-n codru. O analiza a mecanismelor de prevenire si combatere a ilegalitatilor silvice in Romania" a fost prezentat opiniei publice in cadrul unei dezbateri gazduite de Ministerul Mediul si Padurilor pe 27 martie 2012.
 
Dezbaterea a fost alimentata de participanti  - reprezentanti ai Ministerului Mediului, reprezentanti Romsilva, reprezentanti ai Parchetului General, specialisti în management silvic, reprezentanti ai Coalitiei pentru Mediu si ai organizatiilor de mediu si presa.  Acestia au comentat rezultatele studiului Ecopolis si au venit cu explicatii pentru situatia actuala  din domeniu  - ilegalitatile silvice sunt tratate superficial, în special de justitie, ceea ce duce la agravarea fenomenului taierilor ilegale de padure. 
 
Dl. Valerian Solovastru, Director General RNP Romsilva, a atras atentia asupra complexitatii situatiei si asupra dificultatilor cu care se confrunta personalul sau în relatia cu infractorii si a subliniat ca ”Romania este probabil singura tara din lume care îsi pazeste padurea cu ajutorul padurarilor si singura din UE în care s-a pastrat practica (ineficienta) marcarii arborilor ce urmeaza a fi taiati”.
 
Ministrul Mediului si Padurilor, Dl. Laszlo Borbely, a reafirmat interesul ministerului pentru înasprirea legislatiei în domeniu, astfel încat ilegalitatile silvice sa fie tratate la adevarata lor importanta si în conformitate cu impactul pe care îl au asupra mediului. ”Avem o propunere legislativa în curs de finalizare care reduce la 1 mc limita actuala de 5mc taiati, peste care ilegalitatea este încadrata ca fapta penala si nu contraventie” declara Laszlo Borbely.
 
Printre recomandarile inaintate de catre Ecopolis autoritatilor cu ocazia lansarii studiului se numara:
  • Realizarea, de catre Parchetul General, a unei investigații privind procentul foarte mic de rechizitorii intocmite de catre procurori pentru infracțiuni silvice.
  • Realizarea, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a unei investigații privind practica instanțelor de a reduce considerabil pedepsele pentru infracțiuni silvice in raport cu prevederile legale. Este de menționat ca, deși art. 81 Cod Penal prevede ca "suspendarea condiționata a executarii pedepsei trebuie motivata", aceste motivații lipsesc cel puțin din sentințele publicate in portalul Ministerului Justiției, cu excepția invocarii art. 74 Cod Penal privind existența unor circumstanțe atenuante (nespecificate).
  • Inițierea, de catre Ministerul Mediului și Padurilor și Ministerul Public, a unei campanii pentru conștientizarea și dezbaterea, in randul magistraților, a importanței pedepsirii infracțiunilor silvice (și de mediu in general) și a "pericolului social" pe care il pot prezenta acestea.
  • Re-evaluarea legislatiei actuale in domeniu (si in special a pragului de prejudiciu de 5 metri cubi care stabilește incadrarea faptei ca infracțiune) astfel incat: sa existe criterii obiective și verificabile privind constatarea valorii prejudiciului si sa se elimine situatiile in care infracțiunile  sunt incadrate drept contravenții; sa permita controlul proceselor verbale de constatare intocmite de agenții constatatori. Posibilitatea eliminarii sau a reducerii semnificative a acestui prag trebuie luata si ea in calcul.
  • Investigarea numarului mare de plangeri privind infracțiuni silvice inaintate parchetelor de catre persoane fizice sau juridice private, pentru a identifica ariile geografice și contextele care "scapa" de sub lupa autoritaților silvice responsabile cu paza și protecția padurillor.
  • Concluziile studiului sugereaza ca implicarea mai activa a poliției in controalele de regim silvic poate eficientiza procesul de control și combatere a ilegalitaților in paduri.