CAPITALE EUROPENE - analiza comparata
Organizare administrativa si indicatori de calitate a vietii in 27 de capitale UE
In primavara lui 2011, in urma unei initative controversate pentru o Lege a Capitalei, care a fost ulterior abandonata, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si-a propus sa elaboreze un studiu comparativ despre sistemele de organizare administrativa si calitatea vietii in capitalele UE, cu scopul de a oferi un punct de plecare pentru o dezbatere avizata asupra modului de administrare a capitalei.
Am analizat cum sunt alesi atat primarii, cat si consilierii generali si de sector. In acelasi timp, am inregistrat metoda de hotarare si administrare a bugetului – daca este complet centralizat sau daca sectoarele au un cuvant important de spus in decizia si administrarea propriilor bugete. In plus, am comparat date despre spatii verzi, infrastructura pentru ciclism si rata utilizarii bicicletei si calitatea aerului. Ne-am concentrat pe nivelurile zilnice de particule in suspensie cu o dimensiune mai mica de 10 µg (PM10), aceste particule fiind identificate ca reprezentand aspectul cel mai periculos al poluarii in capitala in studiul “Calitatea aerului in Bucuresti. Efecte asupra sanatatii”.
Iata principalele concluzii ale studiului ”Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in 27 de capitale UE”:
- Metoda de alegere a primarului si consiliului general din Bucuresti este modelul predominant si in restul Europei. Astfel, in 12 capitale din 27, primarul este ales prin votul direct al populatiei, iar consilierii generali sunt alesi prin sistemul proportional simplu (cu liste inchise) in 20 de cazuri
- In 12 capitale, inclusiv cea a Romaniei, consilierii de sector sunt alesi prin scrutin de lista. Sefii de sector sunt, insa, de regula alesi de catre consiliile de sector (12 cazuri), spre deosebire de Bucuresti, unde acestia sunt alesi direct.
- Faptul ca bugetul este descentralizat in Bucuresti reprezinta o trasatura atipica in grupul capitalelor UE. Numai alte trei capitale au un buget descentralizat (Bratislava, Budapesta si Bruxelles -- aceasta din urma daca luam regiunea-capitala Bruxelles ca reprezentand capitala Belgiei, si nu comuna Bruxelles din cadrul acesteia).
- Bucurestiul nu respecta dreptul locuitorilor sai la aer curat, clasandu-se pe pozitia a doua in topul capitalelor celor mai poluate cu PM10. In București se inregistreaza in medie 92 zile / an cu depașiri ale nivelului admis de PM10 fata de limita de 35 zile / an cum prevad normele UE. Bucurestiul e depasit doar de Sofia (176 zile).
- In privinta spatiilor verzi, Bucurestiul (cu 23m2/cap locuitor) pare sa se claseze ceva mai bine, chiar daca mult in urma Vienei (120 m2) sau a Helsinki-ului (100m2): Bucurestiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21m2) sau Ljubljana (25m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie insa privit cu rezerve daca tinem cont de faptul ca in cazul Bucurestiului, pe langa parcuri si aliniamente stradale, au fost calculate ca spatii verzi si cimitirele, padurile limitrofe sau luciul apelor.
- Bucurestiul este codas si in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucurestenii merg cu bicicleta la munca este de doar 0,7% (comparativ cu 59.5% in Copenhaga sau 45,6% in Amsterdam) cu toate ca lungimea cumulata a pistelor pentru biciclete (59 in 2009, 160 in 2011) ar sugera conditii ceva mai prielnice. In conditiile in care in Bucuresti pistele sunt trasate exclusiv pe trotuar si adesea se se dovedesc inutilizabile, capitala are nevoie in mod evident de o strategie mai coerenta si eficace pentru facilitarea ciclismului.
- Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmariti (calitate aer, suprafete de spatii verzi si rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki si Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarca Tallinn si Vilnius, cu spatii verzi extinse si rare depasiri ale nivelurilor PM10.
Studiul poate fi descarcat integral de aici.
Departe de a promova un anumit model, studiul Ecopolis ofera un context comparativ, reveland cateva prime elemente necesare pentru evaluarea situatiei Bucurestiului in lumina informatiilor disponibile despre alte capitale. Pentru ameliorarea calitatii vietii bucurestenilor, modelele principale ar trebui sa fie orase verzi precum Copenhaga, Stockholm, Viena, Helsinki si Amsterdam. Nu intamplator, acestea au un avans considerabil fata de Bucuresti in implementarea strategiilor moderne de dezvoltare urbana. Totusi, performanta destul de ridicata din Vilnius, spre exemplu, sugereaza ca dincolo de factorii istorici (lipsa mostenirii comuniste), si cei economici, cum ar fi Produsul Intern Brut ridicat, importanta este si disponibilitatea autoritatilor de a mobiliza resursele existente catre promovarea unor politici durabile. Nu in ultimul rand, alte studii au gasit ca implicarea civica a locuitorilor are o corelatie semnificativa cu performanta ecologica a orasului. In concluzie, atunci cand se pune problema reformei capitalei, este necesara o dezbatere publica informata, luand in considerare exemplele pozitive din Europa si si viziunea bucurestenilor, pentru a asigura politici care pe termen lung vor face viata intre cladiri si masini mai suportabila.
COL-SUMERS: Dezvoltarea unui program de instruire pentru îmbunătățirea consumului colaborativ durabil la persoanele în vârstă
Proiectul COL-SUMERS are ca obiectiv principal creșterea competențelor persoanelor în vârstă legate de folosirea Consumului Colaborativ (CC) printr-un program de training inovativ. Proiectul este implementat în parteneriat cu sapte organizații din România, Slovenia, Bulgaria, Grecia și Spania.
Ce este consumul colaborativ?
În ultimii ani, consumul colaborativ (CC) a devenit un concept nou și relevant, deoarece oferă șansa de a face „mai mult cu mai puțin”, ceea ce înseamnă că, prin utilizarea mijloacelor și rețelelor tehnologice, oamenii pot angaja, schimba și împărți produse și servicii pe o scară inimaginabilă anterior.
Economia comunitară devine parte a vieții noastre, prin mijloace tehnologice
Utilizarea rețelelor tehnologice este în creștere în întreaga lume, chiar și atunci când vine vorba de activitățile cele mai cotidiene, cum ar fi cumpărăturile, plata facturilor, precum și oportunitățile de a angaja, închiria, schimba sau împărți produse pe o scară largă.
