17.1.2013

Mediul bunelor intentii (Dilema Veche, 17-23 ianuarie 2013)

Screen shot 2013-01-17 at 11.15.56 AM

Desi bine construit, capitolul de protectie a mediului din programul de guvernare Ponta II reuseste sa ocoleasca toate punctele nevralgice de mediu ale Romaniei din momentul de fata: exploatarea miniera de la Rosia Montana, exploatarea gazelor de sist, constructia ilegala de microhidrocentrale pe raurile de munte, reformarea Administratiei Fondului pentru Mediu. Peste toate acestea, Apele si Padurile s-au ales cu un capitol separat in care se vorbeste mai ales despre ”exploatarea durabila” a acestor resurse naturale si deloc despre conservarea si protejarea lor ca habitat al biodiversitatii.

Cod verde

La capitolul protectia mediului, Programul de Guvernare Ponta II nu arata rau: este bine structurat, acopera in mare masura prioritatile si este destul de concret pentru a nu fi o insiruire banala de fraze si obiective general valabile, asa cum se intimpla in cazul altor capitole ale aceluiasi program de guvernare. As spune chiar ca se poate observa o anumita preluare a temelor ONG-iste din domeniul protectiei mediului, aceasta fiind o consecinta a deschiderii pe care Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut-o fata de organizatiile ecologiste.

Aceasta apreciere ar putea sa surprinda si poate ca merita spuse cateva cuvinte in plus. Inca inainte de a deveni ministru al Mediului, Rovana Plumb a incercat sa stabileasca un contact cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) si a incercat sa preia teme din documentul ”Solutii, nu probleme!”, un fel de program de guvernare alternativ propus de CMR, in care listam principalele probleme de mediu din Romania si mai ales solutiile acestora.

Imediat dupa instalarea ca ministru Rovana Plumb a invitat in calitate de consilieri doua persoane care activeaza in unele dintre cele mai active organizatii de mediu, Terra Mileniul III si WWF Romania. In acelasi timp, in cadrul proiectelor si activitatilor desfasurate, am organizat mai multe intalniri formale si informale in care am discutat prioritatile Coalitiei pentru Mediu si am incercat sa stabilim actiuni concrete pentru rezolvarea lor.

Cod galben

Aceasta deschidere s-a lovit insa de o incapacitate administrativa cronica de a trece de la promisiuni la fapte, astfel incit in ultima saptamana de campanie electorala, Coalitia pentru Mediu din Romania a decis sa protesteze public fata de perpetuarea celor mai grave probleme de mediu:

- Micro-hidrocentralele. Nu numai ca acestea nu au fost oprite, insa lucrarile de construire au continuat nestingherite, desi dovezi clare au fost aduse in atentia conducerii Ministerului Mediului cu privire la ilegalitatea si impactul lor deosebit de negativ asupra naturii;

- Managementul deseurilor. Desi problema deseurilor a fost declarata prioritate zero a Ministerului Mediului si Padurilor, nu exista pana acum o viziune care sa scoata tara din gunoaie. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este un document incert, incapabil de a schimba starea actuala si nu cuprinde printre prioritati colectarea selectiva. Cei un miliard de euro din fonduri structurale destinate managementul deseurilor au un grad de implementare de doar 13,7%, in timp ce Romania ramane pe ultimul loc din Europa la capitolul reciclarea deseurilor;

- Reforma Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). In ciuda declaratiilor, nicio actiune concreta nu s-a realizat. Desi ar trebui sa fie principalul sustinator al programelor de protectia mediului din Romania, fondurile AFM inca merg cu prioritate in achizitia de masini (programul Rabla) sau indiguiri;

- In privinţa gazelor de şist, Guvernul a promis un moratoriu pentru suspendarea oricaror operaţiuni legate de exploatarea gazelor pana cand vor exista studii care sa arate cu precizie impactul asupra mediului, iar populaţia va fi corect informata asupra consecinţelor. Acest moratoriu nu a mai fost adoptat.

- Depolitizarea structurilor administrative de management al ariilor protejate. Promisiunea facuta public de premierul Victor Ponta privind numirea unui activist ecologist la conducerea Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii nu s-a mai realizat, fiind preferata o nominalizare pe linie de partid.

- In ceea ce priveste declararea Lacului Vacaresti din Bucuresti ca zona protejata din punct de vedere al biodiversitatii, desi promisiunile publice au fost permanente, nu s-a intreprins nicio masura administrativa concreta pentru protectia zonei.

- Constituirea grupurilor de lucru tematice la nivelul ministerului. Desi este o initiativa laudabila, ea a ramas la nivel de intalniri ad-hoc, fara a avea un cadru institutional stabil si predictibil, bazat pe regulamente clare.

(comunicatul il gasiti pe www.coalitiapentrumediu.ro)

Cod portocaliu spre rosu

Revenind insa la ceea ce Guvernul Ponta doreste sa faca in urmatorii patru ani, programul de guvernare identifica bine cateva dintre problemele prioritare de mediu, precum: schimbarile climatice, managementul deseurilor, managementul ariilor protejate, problema monitorizarii si a cresterii calitatii aerului, ecologie urbana (minim 26 mp spatiu verde/locuitor!), cooperarea cu societatea civila (cred ca este capitolul care mentioneaza in modul cel mai clar acest lucru), educatie pentru mediu sau promovarea achizitiilor verzi.

Totusi Programul de Guvernare are un mare minus prin faptul ca evita sa trateze cele mai fierbinti si controversate subiecte pe agenda de mediu din Romania: proiectul de la Rosia Montana, constructia ilegala a micro-hidrocentralelor din muntii Fagaras si problema exploatarii gazelor de sist.

Rosia Montana

Dimpotriva, cateva propuneri ale actualului program de guvernare ar putea favoriza proiectul de la Rosia Montana printr-o flexibilizare a cadrului legislativ, oricum sabotat de numeroase acte administrative ilegale. Astfel, la capitolul Industrie, comert, competitivitate, se propune revizuirea cadrului legislativ in domeniul sectorului minier care “sa sporeasca atractivitatea pentru potentialii investitori privati” precum si “simplificarea procedurilor administrative de acordare a licentelor si permiselor miniere”.

Prin comparatie, programul de guvernare al guvernului Boc, 2009-2012, propunea explicit “intarirea legislatiei de mediu in domeniul mineritului”.

Desigur, acest lucru a ramas pe hartie, iar declaratiile publice ale presedintelui Basescu erau mai degraba in favoarea proiectului RMGC. Problema proiectului de la Rosia Montana nu tine insa numai de mediu, ci mai ales de ilegalitate si coruptie. O flexibilizare a cadrului legal favorabila proiectului RMGC ar duce problema coruptiei la cel mai inalt nivel politic.

Ministerul Mediului minus Ape si Paduri

O alta initiativa neinspirata venita pe linie liberala propunea formarea unui minister separat al apelor, padurilor si pisciculturii. Ideea, care nu avea niciun suport in filosofia declarata a arhitecturii guvernamentale, prin care se dorea o reflectare a directoratelor Comisiei Europene, a fost abandonata la timp. Aceasta aventura a lasat insa urme in programul de guvernare, astfel incit a fost realizat un capitol separat pentru domeniile Ape si Paduri, capitol care nu are nicio legatura cu cel referitor la Mediu.

Prin aceasta separare se poate observa si o diferenta de limbaj, de la o abordare conservationista, la o abordare bazata pe “gestionarea” (a se citi exploatarea!), ce-i drept durabila, a padurilor si a faunei cinegetice. Guvernul doreste “cresterea potentialului economic si ecologic al padurilor”, precum si “utilizarea durabila a resurselor cinegetice”, iar apele sint importante in special din perspectiva protectiei impotriva inundatiilor sau ca resursa pentru agricultura, nu neaparat ca habitat al biodiversitatii ce trebuie protejat.

Administratia Fondului pentru Mediu

O alta absenta notabila din programul de guvernare o reprezinta strategia cu privire la reforma Fondului pentru Mediu. Daca nu ar fi un instrument de subventionare mascata a achizitiei de masini noi prin programul Rabla, daca nu ar mai fi o sinecura politica, Fondul pentru Mediu ar putea fi principalul instrument de finantare pentru programele de protectie a mediului desfasurate de autoritatile publice si de organizatiile private din Romania.

In loc de impaduriri, avem programul Rabla, in loc de piste de biciclete, avem programe de indiguiri, in loc de proceduri simple si transparente, avem abonati pe linie politica la fondurile publice. O reforma a Administratiei Fondului pentru Mediu ar putea asigura finantare pentru majoritatea prioritatilor de mediu din Romania, fie ca vorbim de programe de eficientizare energetica, fie despre managementul ariilor protejate, fie despre promovarea produselor si achizitiilor ecologice si altele (mai multe despre gestionarea fondurilor AFM in studiul Ecopolis ”Investitiile de Mediu in Romania” pe www.ecopolis.org.ro).

Totusi cuvinte “verzi” precum ”ecologic”, ”durabil” sau ”dezvoltare durabila” apar in multe capitole ale programului de guvernare, cum ar fi: Agricultura (printre primele cinci prioritati este si agricultura ecologica), Energie (accent pe energie regenerabila, este al doilea obiectiv strategic, dupa securitatea energetica), Turism (promovarea ecoturismului), Educatie (promovarea educatiei pentru mediu si dezvoltare durabila), Transport (accent pe transportul feroviar, cu recunoasterea decalajului fata de tendinta UE referitoare la cresterea capacitatii si calitatii transportului feroviar).

Chiar daca aceste prioritati de mediu nu par a fi corelate intre ele intr-un program unitar si nu reflecta o viziune despre dezvoltarea durabila a Romaniei, punerea lor in practica ar aduce un plus semnificativ pentru calitatea mediului si a vietii noastre in general. Acest plus depinde insa de oamenii care vor avea puterea de decizie, de rezistenta la coruptie si de respectarea legilor, pentru ca acestea sint de fapt principalele probleme de mediu din Romania.

 

Costel Popa este presedinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis (www.ecopolis.org.ro). Ecopolis asigura secretariatul Coalitiei pentru Mediu din Romania, o alianta care cuprinde peste 70 de organizatii neguvernamentale de protectia mediului din Romania.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *